Despre bârfă şi cei care bârfesc
Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa

Iubiţi Credincioşi!

Vă mai spun că aici (în America), delaţiunea a devenit un fel de slujbă oficială. La noi în ţară – îmi aduc aminte când eram sub comunişti – informatorii securităţii se ascundeau, fie că le era ruşine, fie că le era frică de ceilalţi. Dar în America, delaţiunea este publică: îl denunţi pe celălalt că nu şi-a făcut treaba, îl denunţi pe colegul tău de nu ştiu ce.
Pe vremea romanilor erau aşa numiţii sicofanţi, care erau nişte informatori plătiţi, adică aveau un fel de slujbă oficială şi interogau pe unul sau pe altul. Erau foarte duri cu cei denunţaţi, îi puteau obliga să se sinucidă, le confiscau averile, căci erau tiranii care conduceau, iar acestor sicofanţi li se dădea o parte din averea celui pe care îl denunţaseră. Cam aşa e şi aici (în America), numai că ăştia nu primesc nimic. Dar fac aceasta din dragul profesiei.
Fraţilor, de multe ori suntem înclinaţi ca să vorbim de rău pe cineva, ca să colectăm tot felul de bârfe pe seama altora, şi aici în biserică. Dacă cineva greşeşte, imediat se întinde povestea că X a făcut o greşeală. Uite aşa… Şi? Şi tu faci! Şi eu fac!
De ce adunaţi aceste ştiri şi le răspândiţi? Ţi-au ajuns la ureche? Aşa cum preotul este mormântul spovedaniilor voastre, şi a păcatelor, şi niciodată nu va ieşi din gura preotului un cuvânt despre ceea ce a spovedit, căci atunci el trebuie să fie caterisit, aşa şi voi, din toate ştirile rele, din toate bârfele, faceţi un mormânt în voi, îngropaţi-le în adâncul sufletului vostru şi uitaţi-le. Pentru că toate aceste lucruri sunt spre dezbinare. Nu sunt lucruri mari de care vă spun, ci chiar foarte mici. Dar,de ce să colectezi astfel de lucruri, de ce să colectezi ceea ce spune unul rău despre celălalt, chiar dacă spune adevărat? Că ai făcut nu ştiu cum, că te-ai îmbrăcat nu ştiu cum la Biserică şi aşa mai departe. Pentru că această colectare nu este pentru tine ceva care nu te afectează. Ci te afectează, tu cauţi lucrurile acestea. Tu ai un suflet care este înclinat spre aceste lucruri. Tu deschizi acestor lucruri poarta inimii tale ca să primeşti lucrurile rele şi pe urmă să le răspândeşti. Ele sunt ca un fel de otravă.
Noi trăim zilele cele mai profunde ale postului Paştelui. Ne pregătim. Slujbele sunt lungi. Seara priveghem până târziu. Mulţi nu veniţi aici. Foarte puţini veniţi. Dar câţi veniţi este bine, măcar prin ei, vă mântuiţi ceilalţi. După cum, prin unii dintre dumneavostră pot să piară alţii. Toate sunt în mâna lui Dumnezeu. Slujbele sunt lungi, posturile, spovedania, împărtăşania, toate acestea sunt spre curăţirea sufletului nostru.

Veniţi la preot şi spuneţi că aţi bârfit, că aţi umblat cu urechea după ştiri proaste despre ceilalţi – ca să fiţi curăţaţi. Pentru că altfel intraţi în Învierea Domnului, în bucuria Paştelui fără bucurie; intraţi in zilele de sărbătoare fără a simţi sărbătoarea. Pentru că purtaţi cu voi această trenă lungă a păcatelor, mari şi mici, şi toate acestea vă împiedică de la bucuria Învierii Mântuitorului.
Să zicem că Ioan şi Iacov ar fi câştigat ceva dacă ar fi fost puşi de-a dreapta şi de-a stânga Mântuitorului. Dar voi, colecţionând aceste zvonuri şi bârfe, nu câştigaţi nimic. Pierdeţi şi în faţa lui Dumnezeu, pierdeţi şi în faţa oamenilor. Acest post să fie curăţirea sufletelor noastre.
Mintea noastră să nu mai umble după zvonuri rele. Ochii noştri să nu mai privească critic la ceilalţi; că face aşa sau face altfel. Întoarce-ţi ochii tăi spre tine, caută in inima ta şi în mintea ta şi în sufletul tău! Şi vezi cine eşti? Eşti Ioan şi Iacov care cer Mântuitorului – fără să aibă dreptul – de a fi de-a dreapta şi de-a stânga? Sau eşti un umil apostol care merge după Iisus Hristos urmându-L pas cu pas până la moartea Sa, iar după moartea Sa continuând acţiunea Lui. Acestea să fie gândurile dumneavoastră! Şi ceea ce a spus Mântuitorul astăzi, ceea ce s-a citit din Evanghelia de astăzi, este foarte potrivit pentru noi toţi.
Adeseori sunt şi eu influenţat. Vine cineva şi spune despre cineva ceva. Eu ştiu că cel despre care se vorbeşte este foarte probabil să facă acest lucru, dar mă tulbur în inima mea şi zic: oare de ce?, de ce simt că sufletul meu mă doare? De ce simt că inima mea şi mintea mea se încarcă cu ceva negativ? Şi caut să uit. Dar să ştiţi că acestea mă urmăresc.
Când vii şi spui la spovedanie, atunci ştii că vii ca să-ţi descarci sufletul, să îţi curăţeşti inima ta. Dar când vorbeşti aşa, înseamnă că tu faci pofta diavolului. Tu nu faci pofta lui Dumnezeu. Dumnezeu spune: nu judeca pentru ca să nu fii judecat. Căci cu ce măsură judeci, cu aceeaşi măsură vei fi judecat. Lăsaţi fiecăruia păcatele lui şi vedeţi-vă de bârna din ochiul vostru. Nu paiul din ochiul aproapelui tău.
Nu luaţi aceasta că o spun pentru că ar fi foarte multe cazuri. Sunt două trei cazuri. Dar vreau să vă păzesc pe ceilalţi. Că nu s-au vorbit aici lucruri urâte. Doar lucruri foarte mici. Dar vreau ca măcar în postul acesta să vă păziţi de orice ştire proastă, orice critică la adresa cuiva, cât de mică ar fi ea. Pentru ca să trăim cu adevărat în bucuria pe care Dumnezeu ne-o cere, pentru a trăi în curăţenie şi în lumină Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Sinaxar

Donatii Online

Informatii

Website

106130
Visit Today: 112
This Month: 2611
This Year: 38163
Online: 1